Am reuşit printre picături să ne facem un pic de timp pentru noi. Şi ne-am dus cât de repede am putut până la Moeciu, unde ne aştepta Doru Panaitescu şi echipa lui de năzdrăvani pusă pe fapte mari.
Din clipa în care am ajuns pe tărâmul înzăpezit de la Moeciu de Sus, echipa începuse deja să se unească din ce în ce mai mult, în efortul de a face maşinile cu cauciucuri de vară să treacă peste zonele îngheţate de pe drum. Prima seară a fost dedicată preaminunatelor noastre glasuri, înmuiate de aroma de vin fiert şi scorţişoară, aşa că ne-am încumetat la un concurs de karaoke.
A doua zi de dimineaţă, am fost întâmpinaţi la cafea de Doru şi Mircea Panaitescu şi echipa lor, care au strigat echiparea şi adunarea. Cu cele mai groase haine şi cu aparatele foto din dotare am pornit spre o poieniţă înzăpezită unde am fost împărţiţi pe echipe şi am participat la diverse activităţi şi jocuri.
Am alergat prin zăpada până la genunchi în căutarea de monede atârnate de brazi, am montat şi demontat corturi în timp record, am făcut-o pe pacienţii răniţi şi am construit câte o targă din beţe şi salopete. Atracţia zilei au fost puştile de paintball cu care trebuia să o facem pe vânătorii prin pădure, sau să eliminam ochii de cărbune al unor oameni de zapadă tocmai făcuţi. Şi, deşi la sfârşitul zilei nu ne mai simţeam picioarele şi mâinile degerate, am mai găsit energia de a face un bal mascat.
Pe scurt, un teambuilding care şi-a atins scopul din plin: ne-a plăcut tuturor extraordinar de mult, ne-a ajutat să ne unim ca echipă, şi ne-a încărcat cu energie, insipiraţie şi chef de muncă.